Trenul.Cursa catre cer

Trenul suiera-n nestire,
Anuntand sosirea sa
Si chemand din departare,
Oamenii ce asteptau, venirea sa.

El, se opreste si asteapta,
Oamenii se urca-n el,
Iar apoi incepe agale,
Lunga cursa catre cer.

Lumea tace si se agita,
Intrebandu-se mereu,
Cum de nimeni n-are stiinta,
Despre cursa catre cer?

Un mister pluteste-n aer,
Si se invarte ca-ntr-un cerc,
Nimicind, in a ei taina,
Vlaga clipelor ce pier.

Trenul pleaca si se duce,
Disparand in orizont,
Nelasand in a lui urma,
Nici o dara, nici un semn.


                   Compusa   11 Februarie 1997