Asfintit

Stau pe piatra casei de flori
Si privesc spre asfintit,
Unde tihna-si are locul
Tot mai grabit.

Zgomotele zilei agitate,
Dispar in zare, departat,
In intunericul ce vine
Pe  inserat.

De departe se aud
Strigate razlete,
Ce intetesc misterul noptii,
In umbrele serii semete.

Spre somn, trista, pornesc
Tot mai straina, grabita,
Si din noaptea risipita,
Dau sa fug.

Asfintitul ma doboara,
Totul este oboseala
Si spre visele cu soare,
Ma indemana blanda zare.

            Compusa   26  Noiembrie 2010