Pe
rândul minciunii am stat un secol,
Am
ascultat lauda cuvântului-DREPTATE,
Când
spatele stâncos s-a dat la o parte.
Am
rupt lanțul nesupunerii ,
Când
nimicul rodea-n pânze de păianjen,
Când
timpul – zbucium perfid - a zburat
Apoteotic
prin mâna destinului
Și-a
luat cu el pe tine, pe mine, pe noi,
Toți
copiii unei vieți de apoi....
La final vom fi liberi în
dinamica cunoașterii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu