Te ascunzi în umbre și taci,
te pierzi prin culorile nopții,
când deschizi ușa dimineții în singurătăți
și pleci din peisajul ființei pe ramul visului,
când iar deschizi o poartă a dimineții
ce nu îndrăznești să o mai închizi...
vremelnic te întorci, din nou, spre culorile noții
și strângi la sânu-ți rece scrisoarea unui vis.
Te ascunzi în umbre și taci...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu