În
vidul conștiinței las fărâma trădării,
peste
hăul uitării presar delirul concubinei,
când
harul vieții cade din copacul memoriei.
Strâng
lanțul la gâtul fulgerului,
în
noaptea chinului păgân,
ca
furtuna minciunii să nu năvălească
peste
trupuri sublunare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu